TineriBETANIA

Mi-am strâns puterile şi m-am ridicat, încrezător în noul început ce îmi stătea înainte, fără să bănuiesc o clipă că voi ajunge să cad din nou în acelaşi loc, de această dată fiind o singură diferenţă. Totul părea mai întuneric şi mai rece. Am privit cu greu înăuntrul meu şi am găsit atâta nelinişte încât m-am înspăimântat. Păstram încă în mine lucruri ce aparţineau de trecutul meu. Singur, într-un loc ce îmi era atât de cunoscut, am decis să reflect la greşeala ce mă aducea mereu aici, departe de Tine, şi printre atâtea gânduri am reuşit să mă agăţ de unul dar în zadar…

Fiinţa mea era prea obosită să mai caute adevărul. M-am aşezat pe pământul rece şi m-am lăsat purtat de sentimente pe care încă nu le puteam descifra. Îmi doream din nou să fiu liber dar, în acelaşi timp, nu făceam nimic pentru asta. Ochii mei priveau în gol, iar mintea mea era bucăţi. Mi se părea că totul devenise un coşmar, iar eu, neputincios şi indiferent, respiram acest aer murdar, resemnat. Se schimbaseră prea multe, iar voinţa mea nu mai exista. Continue Reading »