Un lucru extrem de dureros pe care l-am observat tot mai des în ultima vreme este cât de mult au decăzut oamenii în ceea ce privește moralitatea. Altfel spus, cât de mult ne-am îndepărtat de caracterul lui Isus.

De fapt, cel mai grav aspect e acela că oamenii din zilele noastre nici măcar nu își mai doresc un astfel de caracter. Virtuți precum dragostea față de aproape, umilința sau integritatea fie au fost asociate cu niște concepte complet greșite (ex: noua toleranță), fie și-au pierdut complet valoarea. Mi se pare că ne bizuim atât de mult pe propria înțelepciune încât nu mai consultăm ce are Biblia de spus. Într-un fel, plini de aroganță, declarăm că știm atât de bine ce e de făcut, încât nu mai avem nevoie de Dumnezeu și propria rațiune ne este de ajuns.

Exemplul pe care vreau să îl dau pentru a-mi susține punctul de vedere este atitudinea oamenilor în legătură cu problema refugiaților sirieni. Multă cerneală a curs pe această temă și am avut ocazia să citesc și să aud multe păreri.

Din informațiile culese am putut să observ că un sentiment domină puternic întregul cadru: frica. Această frică îi determină pe oameni să se ascundă în spatele rațiunii. Evident că rațiunea în sine nu e un lucru greșit, dar poate deveni unul atunci când este pusă mai presus de acele virtuți pe care le-am pomenit deja.

Când Isus a fost întrebat care e cea mai mare dintre porunci, a răspuns clar: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău. Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Matei 22:37)

Vedem că Isus ne-a chemat pe fiecare dintre noi să iubim cu rațiune, nu doar să raționalizăm la rece. Dumnezeu este suveran și ține frâiele lumii în mâinile Sale, dar El nu poate să îi iubească pe ceilalți în locul nostru.

Rațiunea în sine își împlinește scopul doar atunci când aceasta își are temeiul în învățăturile lui Isus și în planul lui Dumnezeu. La acest lucru se referea Pavel când le spunea romanilor să nu se conformeze sistemului de gândire al lumii, ci să se lase transformați prin reînnoirea rațiunii lor. Doar în acest mod putem „discerne voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută și perfectă“ (Romani 12:2, NTR).

În concluzie, cred că trebuie să încetăm să raționalizăm voia lui Dumnezeu în favoarea siguranței noastre și să ne lăsăm transformați de dragostea Lui pentru toți oamenii.

Sursa foto: aici

Comments

comments