Viclenia ispitelor

Uneori ispitele profită de avantajul pe care îl au de pe urma înclinațiilor noastre firești sau de pe urma lucrurilor legitime și solicitându-ne, adesea ele ne captează permisiunea noastră înainte ca să ne dăm seama.

Gratitudinea pe care Maria și-o exprimă turnând un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, întrece priceperea celor prezenți și mai cu seamă a Iscarioteanului. Intențiile, aparent legitime ale acestuia din urmă, de a-i hrăni pe săraci ascundeau o vădită idolatrie, care ajunsă la suprafață punea în lumină hoția lui. O combinație monstruoasă și de-a dreptul nefericită. Mergând mai departe, potrivit relatării evanghelice: „…diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul fiul lui Simon gândul să-L vândă“ (Ioan 13:2). Afirmația „a pus în inimă gândul“ e una peste care n-ar trebui să trecem cu ușurință. În alte cuvinte, ceva de obârșie străină, un gând otrăvit, și-a făcut loc în structura sufletească a celui ce avea să-L vândă, gând căruia el nu i s-a împotrivit. Dar Iuda nu era un simplu spectator când s-a întâmplat acest incident. Cel mai probabil, antecedent trădării, gândul acesta s-a consumat întâi în mintea lui. Acțiunile predecesoare evenimentului atestă aceasta.

generic viagra

Risipa lucrurilor ce par scumpe în ochii lumii poate aduce beneficii pe termen lung atâta timp cât această risipă e făcută din dragoste pentru Cel care e Dragoste. Și în definitiv cum ai defini o asemenea risipă? Căci o asemenea risipă nu e decât un act de închinare care întrece nespus de mult calculul, raționalul și chiar și eficiența folosirii timpului și a bunului material.

Prețul cerut. Prețul dat

Care e prețul pe care-l cauți pentru a pune sărutul trădării pe obrazul Lui? Cât te costă să-ți vinzi sufletul, să dai la schimb cununa vieții pe niște arginți? Care e prețul pe care-l ceri pentru trădare? Sunt întrebări cărora le răspundem, mai des decât am vrea să credem, cu atâta frivolitate: bani, putere, interes ascuns, acceptare, faimă. Sunt întrebări care n-ar trebui să aibă decât un răspuns și acela să fie nenegociabil. De ce ai dori să dai la schimb eternitatea pentru un moment în timp? De ce ai da la schimb viața veșnică pentru o viață de clepsidră? De ce te-ai vinde pe preț de sclav, când ai fost cumpărat cu preț de fiu al Dumnezeului veșnic?

Pentru Iuda lucrurile care contau de fapt erau puterea și plăcerile pe care le puteau aduce arginții. Cât de naiv!… Atât de naiv sunt și eu deseori și probabil și tu, care citești acum aceste rânduri. Atât de naiv încât pe lângă toată suferința pricinuită de moartea pe cruce pentru păcate, mai adaug și insultele trădării împletite de fățărnicie pură, insesizabilă pentru ochiul semenului. Dar voi alege ca nu naivitatea să primeze, nu sărutul trădării, ci genunchiul îndoit.

Fericirea măreață

Mereu plăcerile necurate au un bold în ele și lasă în urma lor necaz și mare durere. Dar noi suntem chemați la o fericire măreață, iar Dumnezeu e Acela care a unit responsabilitatea cu fericirea noastră și a prevăzut ca pentru îndeplinirea lucrării să existe o mare răsplată.

Câtă măreție trebuie să fie în omul înțelept, care știe adevăratul preț la care trebuie apreciat fiecare lucru.

Sursă foto: Caravaggio – Taking of Christ
inspirat și de piesa “30 pieces of silver – Theocracy”

 

Comments

comments