Cu toții am avut parte de orele de matematică în care ne jucam cu numerele și rezolvam problemele. Am trecut de prima fază în care am învățat cifrele, apoi am învățat cum să le adunăm, să le scădem, înmulțim, împărtim. Am ajuns să facem tot felul de ecuații, fracții și alte minuni, iar între timp, am învățat cum să îi rezolvăm problemele Anei.

Ana avea multe probleme. De cele mai multe ori rămanea fără mere, dar niciodată nu știa câte i-au mai rămas. Iar când avea prea multe mere, trebuia să o ajutăm la adunat. Dar cu experiența orelor de matematică, Ana era binecuvântată să aibă parte de persoane care să îi rezolve toate problemele. Ce nu știa Ana, era că e ușor să rezolvi problemele când ai formule matematice. Dar ce e de facut atunci când problemele depășesc sfera matematicii?!

Petru avea și el o problemă de rezolvat, iar la fel ca Ana, avea nevoie de ajutor. Problema sună în felul următor: „De câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”

Nu seamănă neaparat cu una din problemele Anei, nu avem toate variabiile, dar problema există. Știm că se va întampla, căci nu e o problemă cu dacă. Petru încearcă să dea o rezolvare și alege un număr rotund. Știm cu toții că dacă problema ne dă cu viruglă sau rest, de cele mai multe ori n-am calculat ceva bine. Petru era pe aproape.

De această dată, problema era pusă înaintea lui Isus, și așa cum era de așteptat, Isus îi dă și rezolvarea: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.”

Nu pare greu din punct de vedere matematic. E un calcul chiar usor. Dar poate Anei i s-au furat cele 4 mere, și poate îi erau ultimele. Poate Ana avea și altfel de probleme. Poate vecinul Anei i-a furat o parte din pământ, sau poate soțul Anei în loc să o ajute să își rezolve problemele, crea altele noi.

Cu toții avem probleme și știm că într-un moment sau altul va trebui să iertăm. Uneori iertarea e mai ușoară, alteori iei decizia și îți trebuie timp. Uneori e mai ușor să ne iertam dușmanii, și e greu să iertăm persoanele pe care le iubim. Căci oricât de mult ne-am pregăti să fim răniți, nu ne așteptăm să ne rănească persoanele în care avem încredere.

Și totuși, problema aceasta are o singură rezolvare. Nu are rost să mai calculezi, să te stresezi. Să pierzi nopți la rând încercând să găsești o altă soluție. Poți să încerci. Dar dă cu rest, și să fim serioși, niciodată nu știm ce să facem cu restul.

De ce să te mai frămânți când Isus are deja răspunsul? Iartă întotdeuna. Fără virgule, fără rest. La fel cum a făcut-o chiar Isus.

Sursa foto: aici

Comments

comments