Citirea de astăzi: Fapte 15-17 Cornilescu sau NTR

Fapte 16:16-40

7:00 – începe o nouă zi. Sper să fie liniștită.

8:00 – am intrat în tură. Numărat deținuții, totul pare în regulă. Deținutul din celula 3 iar a făcut scandal azi noapte, sper să doarmă toată ziua.

9:00 – micul dejun a sosit… în sfârșit, uneori mă simt ca și cum n-ar fi o diferență între mine și deținuți… sunt prizonier aici în clădirea asta infectă. Abia aștept schimbul de tură…

12:00 – Verificarea de amiază. Desigur că celula 3 iar nu s-a conformat, a trebuit să intru să-l strunesc.

13:00 – Prânz… cică

15:00 – Se aud ceva probleme în oraș. Scandal mare. Probabil se va lăsa cu ceva arestări. Trimit să pregătească celulele. Hai că nu e rău puțină acțiune.

21:00 – Au sosit scandalagiii. Surprinzător, mă așteptam să fie beți. Dar nu doar că nu erau băuți, ci deși erau bătuți bine de norod și apoi de oamenii dregătorilor aveau ceva în privire. Ceva, diferit… părea că nu le pasă de răni. Mai că ai zice că aveau impresia că au câștigat ceva din toată treaba asta. Ce ți-e dat să vezi…

21:15 – Au venit cu instructiuni speciale pentru cei 2 deținuți. Se pare că îi cheamă Pavel și Sila. Sunt evrei din Ierusalim. Ce-o fi căutând în Filipi? Oricum… nu cred că temnița. Dregătorii au trimis vorbă să mă avertizeze în legătură cu ei, cum să nu scape, să am grijă specială de ei. Ce-mi plac mie chestiile astea, când consideră din start că-s incompetent. De parcă n-aș mai fi întemnițat oameni mult mai masivi și mai periculoși decât pricăjiții ăștia de evrei. În fine, le dăm atunci tratamentul care se cere: temnița de dinăuntru, fără geamuri și le mai punem picioarele în butuci. Doar le-om șterge de pe față expresia angelică…

23:00 – Cântări? Aici, în temniță? O fi înnebunit careva? Mă duc să văd.

23:30 Sunt Pavel și Sila. N-am mai văzut așa ceva. Dacă nu m-aș fi dus să văd aș fi zis că sunt nebuni. Dar nu, ei chiar sunt bucuroși. E incredibil, până și ceilalți întemnițați s-au liniștit… și da, și deținutul din celula 3, ăla de doarme ziua și se urcă pe pereți noaptea de nu te lasă să pui geană pe geană. Parcă l-am auzit murmurând cântările lor. Wow, de n-ar fi mirosul putregăios de temniță aș fi zis că e un vis. Dar nu e, chiar se întâmplă asta. Dar nu-i opresc, de ce aș face-o?…

23:50 – Să adormi pe muzică… în temniță. Asta da seară…

00:03 – Ce se-ntâmplă. Nu, nu, nu. Cutremur! Cutremur!

00:05 – E gata… Sunt viu. Dar, vai, trebuie să verific celulele, dacă vreunul a scăpat sau mai ales unul dintre deținuții cu statut special a scăpat, sunt terminat.

00:10 – Nu înțeleg ce s-a întâmplat. Ușile sunt deschise, lanțurile par rupte… sunt ruinat. Nu mai am nicio șansă. Ce n-aș da să mai pot să mă duc să-mi văd familia. Dar e prea târziu, am eșuat. Decât să mor torturat, mai bine de propria-mi sabile. O merit…

12:00 – N-am mai scris nimic de azi noapte. Ultima dată am scris cu câteva secunde înainte să mă arunc în propria-mi sabie. Evident, până la urmă n-am făcut-o. Aseară n-am murit… de aseară am început să trăiesc. Dar s-o iau mai în detaliu:

00:11 – Stau cu sabia îndreptată spre mine, gata să mă arunc în ea când aud o voce „Suntem toți aici!”. Era Pavel, strânsese toți deținuții într-un colț al temniței și le vorbea ceva. Tremurând am mers acolo și i-am văzut pe toți adunați.

00:12 – M-am aruncat la picioarele lui Sila si Pavel. Oamenii ăștia m-au salvat. Au convins toți deținuții să rămână pentru binele meu. Inclusiv nebunu’ de la 3 se uita la mine ca și cum ar fi fost în toate mințile.

00:13 – Dar Pavel și Sila, ce era ciudat era că puteam vedea aceeași lumină, aceeași pace, aceeași bucurie ca și când au intrat în celulă. Eu ziceam în batjocură mai devreme că au privire angelică… dar se pare că ei chiar aveau. Nu, nu erau nebuni, ei au ceva… ceva ce și eu vreau să am. „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” Auzisem de cuvântul ăsta, „mântuire” din cântările lor.

00:45 – Pavel și Sila mi-au spus despre Isus de jumătate de oră. Am putea sta probabil zile întregi. Dar nu pot face asta, și familia mea trebuie să afle, și familia mea trebuie să fie mântuită!

01:30 – Am ajuns acasă. Soția și copiii nu au putut dormi gândindu-se la mine. Ne-am adunat toți ca familie și i-am ascultat pe Pavel și Sila vorbind despre Isus. Am și cântat.

3:00 – Nu mai am ce să aștept. E clar, trebuie să fiu botezat! Eu și casa mea!

5:00 – Ce fel de gazdă sunt? Nici nu i-am servit cu ceva pe oamenii ăștia. Eu, care știu cum e mâncare în temniță…

13:00 – Ce zi… Ziua în care Dumnezeu și-a întemnițat 2 dintre copiii lui iubiți ca să mă elibereze pe mine… temnicerul întemnițat.

Comments

comments