Domnul aude cînd strig către El.

[…] numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.

Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei! Netezeşte calea Ta supt paşii mei.

prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta, şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfînt.

Tu vei fi bucuria celorce iubesc Numele Tău. Căci Tu binecuvintezi pe cel neprihănit, Doamne, şi -l înconjuri cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.

Domnul a auzit glasul plîngerii mele!

Domnul îmi ascultă cererile, şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!

 

Adesea, uităm să ne închinăm Lui. Sau poate pur și simplu “nu avem timp”. Într-o societate la fel de dinamică și de ocupată precum este cea contemporană, lipsa de timp este una dintre cele mai mari cauze ale necredinței. Nu doar păcatul grosolan, nu doar lipsa de interes, nu doar îndoielile. Ci și lipsa de timp.

Într-o această societate, în care mulți se pierd în plăcerile firii, sunt la fel de mulți oameni, chiar și credincioși, care se pierd din pricina lipsei de timp. Fii dedicat credinței tale! Ce motive ai putea avea oare ca să nu dai timp credinței tale?

De ce dedicăm așa de mult timp vieții noastre pământești, știind cât de trecătoare este? De ce nu îi dăm Lui mai mult din ființa noastră, din glasul, lauda noastră, din însuși timpul nostru?

Ai vreun motiv să nu Îl lauzi? Nu ne-a dat El oara șansa la izbăvire, a petrece veșnicia alături de El? Vezi în versetele de mai sus ce măreț și bun este El, și imaginează-ți să-ți trăiești veșnicia în întunericul de afară și nu în prezenta! Cu cât este mai dulce oare prezența Lui decât oricare alt lucru?

Te îndemn astfel, fii plin de evlavie, și dă-i din timpul Lui și din viața ta, ca în schimb să primești eternitatea alături de El!

 

Varianta Cornilescu: aici.

Varianta NTR: aici.

 

Comments

comments