Sărbătorile parcă scot la suprafață tot ce e mai bun din oameni. Familia se adună, se dau cadouri, ne bucurăm de mâncare bună, iar inimile noastre transmit și altora căldură.

Sunt câteva zile magice înainte și după Crăciun, cum ne place să zicem, iar după aceea urmează sărbătoarea Anului Nou care ne surprinde de multe ori în cumpănă. E vremea evaluărilor, a noilor decizii, a așa-ziselor schimbari. Iar după atât de multă agitație și după atât de mult sărbătorit, când mâncarea și muzica s-au terminat și toată lumea doarme, orașul așteaptă înghețat ca totul să revină la normal.

Oamenii parcă se trezesc din visul pe care l-au trăit câteva zile în șir, gata să uite hotărârile proaspăt luate. Încet cu încet, încep să trăiască la fel ca înainte, uitând să iubească mai mult, să ierte mai mult, sa dăruiască. Parcă răcoarea din dimineața noului an trezește în noi vechile gânduri și vechile obiceiuri, rupând vraja sărbătorilor.

Doar că sărbătorile nu ar trebui să fie magice. Nu ar trebui să existe nicio vrajă care să se poată rupe. Fiecare zi din an ar trebui să fie o sărbătoare. Să fie magică. Poate dacă am trăi așa, am fi mai buni, generoși, calzi, iubitori – nu doar de Crăciun. Poate așa am învăța să ne ținem de hotărâri nu doar prima lună din an, ci zi de zi să decidem din nou și din nou că vrem și putem să ne schimbăm. Să fim altfel.

Haideți să încercăm ca în anul ce urmează, fiecare zi să fie o sărbătoare trăită și simțită la fel de viu și colorat ca aceste sărbători ce sunt gata să ne părăsească. Și să continuăm să fim plini de dragoste și gata oricând de schimbare.

An nou fericit!

Comments

comments