„A aștepta înseamnă a nu mai percepe timpul și prezentul ca pe un dar, ci numai ca pe un obstacol, să le negi și să le distrugi valoarea. Așteptarea devorează cantități mari de timp, fără să vrei să le trăiești, nici să le utilizezi pentru ele însele. S-ar putea spune că acela care nu face decât să aștepte seamănă cu un mâncăcios al cărui aparat digestiv ar elimina mâncarea în întregime, fără să-i extragă valoarea nutritivă. Ba, s-ar putea merge mai departe și afirma: așa cum un aliment nedigerat nu-l fortifică pe om, tot astfel timpul pe care l-am petrecut așteptând nu-l îmbătrânește.” (Th. Mann)

Cel mai adesea trăim așteptând. Măsurăm timpul după evenimente: Crăciun, vacanță, concediu, zi de naștere. Trăim așteptând și trăim cu așteptări.

Nimic rău până aici, nu? Așteptarea înseamnă la o adică speranță. Trecem de ziua de azi așteptând cu speranță să ne îndreptăm spre o altă zi ce ne așteaptă, firește având așteptări.

V-am pierdut? Nu aștept răspuns. Matematica aceasta îmi place și mie, în care nu ai nimic de pierdut și în care nimic nu te costă. Aparent.

„Așteptare” pare un cuvânt atât de suav, liniștit, de nebăgat în seamă. Însă slăbiciunea mea de filolog pentru cuvinte m-a făcut, totuși să nu îl neglijez și cu atenția surescitată am pornit spre DEX. Iată câteva definiții găsite: a sta la îndoială, a ezita, a zăbovi.

Perfect, avem câteva definiții. Întrebarea următoare care s-a născut în mintea mea a fost: în ce circumstanțe ne folosim de așteptare?

Probabil când ești pierdut sau când calmul vieții devine nerăbdător, împingându-te în instabilitate. Te pierzi pe tine. Și începi așteptarea…

„ – Aștepți pe cineva?”

„ – Nu, de fapt mă aștept pe mine, cred că m-am obișnuit să întârzii.”

„ – Până ajungi tu, putem sta de vorbă nițel, ce zici?”

„ – Bine. Chiar am nevoie de niște răspunsuri.”

„ – Te ascult.”

„ – Ce sfat poți să dai unui om așteptând?”

„ – Adică unui om întârziat?

„ – Crezi că e același lucru?

„ – Firește, întârzierea e o consecință a așteptării.”

„ – Deci?”

„ – Digeră-ți timpul. Nu aștepta să-i extragi doar valoarea nutritivă. Ia-l întreg.”

„ – Dar doare”

„ – Până la urmă timpul te fortifică. Ia-l întreg.”

 

Comments

comments