Citirea de astăzi: Ezechiel 4-6 Cornilescu sau NTR

Pentru că citim cartea lui Ezechiel, o prezentare a contextului istoric mi se pare binevenită.

Ezechiel a prorocit în mijlocul evreilor exilați în Babilon în timpul ultimelor zile ale declinului și căderii împărăției lui Iuda. Lucrarea sa este asemănătoare în unele privințe cu aceea a lui Ieremia, contemporanul lui mai în vârstă. Însă, în timp ce, în Ierusalim, Ieremia transmite un mesaj al distrugerii care înfioară, în Babilon, Ezechiel aduce un mesaj mai cald al restaurării. Ieremia este un om al lacrimilor, Ezechiel un om al viziunilor. Acele viziuni trec de la groază la speranță; de la condamnarea liderilor necredincioși ai lui Iuda și a dușmanilor păgâni, la consolarea privitoare la viitorul lui Iuda. Prin toate acestea omenirea va vedea gloria Dumnezeului suveran al lui Israel și „ei vor ști că Eu sunt Domnul“ (6:10).

Data și cadrul cărții. Nebucadnețar a distrus Ierusalimul în trei etape. În primul rând, în 605 î.Hr., el l-a învins pe Ioiachim și a dus cu sine ostatici-cheie, dintre care au făcut parte Daniel și prietenii săi. În al doilea rând, în 597 î.Hr., răzvrătirea lui Ioiachim și Ioiachin a adus cu sine o pedeapsă suplimentară, iar Nebucadnețar a determinat Ierusalimul să se supună a doua oară. Atunci, El a dus în robie 10.000 de ostatici, inclusiv pe Ioiachin și pe Ezechiel. În al treilea rând, în 586 î.Hr., Nebucadnețar a distrus cetatea în urma unui asediu îndelungat și a strămutat în Babilon întreaga populație a lui Iuda.

Dacă expresia „al treizecilea an“ din capitolul 1:1 se referă la vârsta lui Ezechiel, atunci acesta a avut 25 de ani când a fost dus în Babilon și 30 de ani când a primit împuternicirea profetică (1:2-3). Aceasta înseamnă că el a avut vreo 17 ani când Daniel a fost deportat în 605 î.Hr.; prin urmare, Ezechiel și Daniel aveau aproximativ aceeași vârstă. De asemenea, amândoi erau cu vreo 20 de ani mai tineri decât Ieremia, care a slujit ca proroc în Ierusalim.

Potrivit acestei cronologii, Ezechiel s-a născut în 622 î.Hr., a fost deportat în Babilon în 597 î.Hr., a prorocit începând din 592 î.Hr. până cel puțin în 570 î.Hr. și a murit prin 560 î.Hr. Astfel, slujirea lui s-a suprapus cu sfârșitul slujirii lui Ieremia și începutul slujirii lui Daniel. În vremea când Ezechiel a ajuns în Babilon, Daniel era deja bine cunoscut, și acesta este menționat de trei ori în prorocia lui Ezechiel (14:14, 20 și 28:3). Reședința babiloniană a lui Ezechiel a fost la Tel Abib, principala colonie a exilaților evrei aflată în apropiere de râul Chebar, „Marele canal“ al lui Nebucadnețar (1:1; 3:15, 23).

Între 592 și 586 î.Hr., Ezechiel a găsit necesar să-i convingă pe exilații evrei neîncrezători că nu exista speranța unei eliberări imediate. Însă, abia când aceștia au auzit că Ierusalimul a fost distrus și-au abandonat speranțele false de-a se reîntoarce în țară.

Fără îndoială, Ezechiel a scris această carte la scurt timp după ce au avut loc evenimentele scrise în ea. Slujirea sa activă a durat cel puțin 22 de ani (1:2; 29:17), și cartea sa a fost probabil încheiată prin 565 î.Hr.

Citind această carte, veniți să urmărim mesajele lui Dumnezeu atât pentru slujitorul Său, cât și pentru poporul Său și pentru națiunile înconjurătoare. Știați că există o expresie-cheie specifică acestei cărți (apare de peste 60 de ori)? O puteți identifica?

Vă doresc o săptămână binecuvântată în care să-L slujiți pe Domnul cu pasiunea și hotărârea lui Ezechiel!

Autor: Ionel Socaciu

Comments

comments