Isaia 1:19 – „De veți voi și veți asculta, veți mânca cele mai bune roade ale țării;”

 

Cuvintele astea vin după ce în versetul 5 același Dumnezeu rămâne fără idei legat de ce pedepse să le mai dea, din cauza răzvrătirii lor crescânde. Care-i legătura?

  1. Dumnezeu rămâne fără idei de pedepsire pentru că pur și simplu nu-i face plăcere, nu asta-i preocuparea Lui: cum să inventeze pedepse pentru copiii Lui.
  2. Pe de altă parte când El pedepsește o face cu dorința de corectare. Observați atitudinea Lui din versetul 19. El le-ar mai da o șansă chiar dacă ei L-au adus la limită în ce privește idei de pedepsă. Observați și în aceste versete un adevăr afirmat și în capitolul 55: gândurile Lui nu sunt gândurile noastre și căile Lui nu sunt căile noastre. Asta ca să fie clar cine-i Dumnezeu! Chiar dacă omul are și el pretențiile lui… deși, noi suntem cei care folosim cuvinte de genul: „eu cu tine am terminat-o” sau „nu mai vorbesc cu tine niciodată”, atunci când ne supărăm pe cineva.
  3. Asta nu înseamnă că avem un Dumnezeu de care putem abuza. Dacă asta înțelegem noi citind acest prim capitol din Isaia, atunci suntem mai rău decât chiar poporul despre care citim.
  4. Ascultarea e o chestiune de voință!

Comments

comments