Un fiu cinsteşte pe tatăl său şi o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine? zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, care nesocotiţi Numele Meu şi care ziceţi†: ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’

 Prin faptul că aduceţi pe altarul Meu bucate necurate! Şi dacă ziceţi: ‘Cu ce Te-am spurcat?’ Prin faptul că aţi zis: ‘Masa Domnului este de dispreţuit!’

 Când aduceţi ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceţi una şchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ţine el seama de ea? zice Domnul oştirilor.

Maleahi 1:6-8

Sfârșitul de an ne dă oportunitatea să ne evaluăm, să ne gândim la cele ce au trecut, să stăm și să cântarim. Pe lângă aspectele legate de muncă, scoală, familie, haideți să ne uităm și la felul în care l-am slujit pe Dumnezeu în acest an și ce putem face mai bine în anul care vine.

În proorocia lui Zaharia vedem cum poporul Israel a eșuat în a-I da lui Dumnezeu respectul pe care îl merită. Ei i-au dat jumătăți de măsură: aduceau jertfe, dar jertfele lor erau de calitate îndoielnică. Defapt erau animale sau lucruri de care ei nu mai aveau nevoie, rămășițele, lucrurile de care voiau să scape. Dumnezeu îi pune să evalueze dacă acest comportament e acceptabil în relație cu dregătorii lor, sau în contextul nostru, la locul nostru de muncă.

De aici ar putea să mergem într-o altă extremă de a crede că dacă nu putem da 100%, atunci mai bine să nu facem nimic pentru Dumnezeu. Cine nu face nimic, nu greșește, nu-i așa? Ei bine… greșit. Este o atitudine greșită. Este atitudinea omului care a primit un talant și l-a îngropat. Chiar daca nu e în citirea de azi, ne putem aduce aminte că nu s-a terminat bine pentru el.

Dar atunci ce trebuie să facem? Trebuie să mergem la muncă, trebuie să avem grijă de famile și trebuie să-I dăm lui Dumnezeu ce e mai bun. Răspunsul în găsim tot în Scripturi, în Luca 21:1-4, când Isus vede acea văduvă care dăruise 2 banuți după ce cutia a fost umplută de cei săraci. Și Isus a apreciat-o mai mult decât cei care cotizaseră din plin. Pentru că problema jertfelor copiilor lui Israel nu era că vita era schioapă sau beteagă, dacă ar fi fost singura vită și ar fi fost adusă, era o jertfă primită, problema era că vita era beteagă pentru că proprietarii erau prea ocupați cu vitele mai tinere, care erau mai productive. Ei aduseseră vita beteagă să se achite de o tradiție și, un bonsu pentru ei, să se scape de o vită care devenea o povara pentru ei.

Așa că dacă simți ca nu ai timp, nu mai ai energie să-L slujești pe Dumnezeu, sau ți-e teamă că oricum nu ai face o treaba la nivel profesionist în chemarea care ți-a dat-o Dumnezeu, felicitări! ești în poziția pe care Dumnezeu o consideră cea mai potrivită pentru a-L sluji, pentru a-i aduce o jertfă de bun miros înaintea Lui. Așa că pășește și adu-ți cei 2 bănuți!

Comments

comments