Deşert
Cred că unul dintre locurile unde nu mi-ar plăcea să ajung este deşertul. E arid, neroditor, foarte cald şi nu îmi arată nicio posibilitate de confort ori relaxare. Dacă mi-ar da cineva o invitaţie în deşert, cu siguranţă aş refuza.
Dar, privind în Biblie, am observat un lucru important despre deşert. E locul unde Dumnezeu vorbeşte. Ioan Botezătorul este unul dintre exemplele care îmi plac. În deşert a auzit vocea Lui Dumnezeu, şi-a cunoscut viziunea, a putut pregăti terenul lui Isus şi a recunoscut suveranitatea divină. Toate aceste lucruri le găsim în Ioan 3:27-30:
„Ioan 3:27 Drept răspuns, Ioan i-a zis: “Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer.(viziunea)
Ioan 3:28 Voi înşivă îmi sunteţi martori că am zis: “Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.
Ioan 3:29 Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui (pregătirea terenului), care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este deplină.
Ioan 3:30 Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez(recunoaşterea suveranităţii Divine).”
Deşertul este locul unde Moise a auzit vocea Lui Dumnezeu, deşertul este locul unde Isus a postit 40 de zile şi 40 de nopţi. Pentru Isus deşertul a fost locul unde a dat testul pentru a putea intra în misiune.
În zilele noastre deşertul nostru este timpul de părtăşie (Bineînțeles vorbesc metaforic). Deşertul asigură un loc de gândire, ordine interioară. În deşert poţi auzi vocea Lui mult mai clar. În afară haosului, traficului şi aglomeraţiei din ziua de azi, avem nevoie de acest deşert pentru a ne pregăti.
Deşertul ne învaţă să avem o atitudine corectă asupra lucrurilor (exemplu: Moise, Isus, Ioan Botezătorul, Pavel.)
Priveşte în interiorul tău şi stai în deşert ascultându-I vocea.
