Aparenţă
Mă trezesc de cele mai multe ori că nu mai trăiesc chemarea pe care ai pus-o peste viaţa mea. Şi treptat îmi pierd sentimentele şi încep să alerg în gol, neştiind încotro mă îndrept. Ochii îi ţin deschişi, însă ochii sufletului sunt complet închişi. Lucrurile ce odată îmi aduceau un zâmbet dispar încet cu încet şi realizez că mă aflu în pustiu. Nimic din jurul meu nu pare să aibă viaţă. Oamenii trec uşor pe lângă mine şi, deşi nu îmi pot simţi propriile răni, simt indiferenţa cu care ei păşesc, simt nepăsarea lor cu privire la tot ce fac şi tot ce îmi doresc e să nu devin la fel. Sau poate am ocupat şi eu un loc printre cei care îşi doresc ceva dar nu fac nimic pentru asta ?
Sunt momente în care îmi plâng nepăsarea şi îmi pare că atunci începe să se schimbe ceva; întrebările încep să se nască înăuntrul meu şi încerc să le găsesc răspunsuri. Însă rămân cu cele mai multe dintre ele. Alteori pun un zid între Noi Doi şi încerc să îmi ascund fiecare sentiment, iar în naivitatea mea cred că nu ai cum să cunoşti cele mai ascunse dorinţe ale inimii mele. Când le văd ieşind la iveală îmi dau seama că nimic din ceea ce sunt nu poate rămâne ascuns faţă de Tine.
Situaţiile prin care trec capătă proporţii uriaşe atunci când uit să privesc prin ochii Tăi. Pas cu pas ajung exact în locul în care Tu mă vrei, aproape de Tine, aproape de inima Ta, aproape de Planul măreţ ce îmi poartă numele. Știi ce îmi place cel mai mult ? Că reuşeşti mereu să mă convingi şi să îmi dovedeşti cine sunt, fără prea multe explicaţii. În Tine totul e ”da’’ sau ”nu’’. Nu există jumătăţi de măsură. În Tine toţi suntem noi, purtând aceeaşi semnătură, purtând acelaşi semn pe care Tu ni l-ai arătat de atâta timp şi anume – dragostea. Inima mea încă rătăceşte în căutarea Ta, iar glasul meu tânjeşte să Îţi rostească Numele, să Îl strige.
Cu fiecare pas mai aproape de Tine îmi dau seama că Îţi aparţin în întregime, cu fiecare decizie luată împreună cu Tine ştiu că sunt mai aproape de tot ce ai pregătit pentru mine şi învăţ să Îţi mulţumesc pentru fiecare moment trăit împreună. Fiindcă fără Tine, nimic nu are sens.
Continui să ascult Vocea Ta şi mă îndrept spre un loc în care să pot să fiu doar cu Tine, un loc în care viaţa mea se va schimba pentru totdeauna.
Acum ştiu că Te-am găsit. Eşti aici, cu mine, şi dacă ar fi să Îţi spun un singur lucru, acela ar fi : ”Te iubesc, Tată !’’
De acum, scopul meu e să Te urmez.
