Un adolescent începe o trezire spirituală (2 Cronici 34 şi 35)

Citind capitolele 34–36, astăzi ajungem la sfârşitul celei de-a doua cărţi a Cronicilor. Cu această ocazie aş dori să ne oprim asupra vieţii lui Iosia, ultimul împărat bun din istoria împărăţiei de sud a lui Iuda. Iosia a ajuns împărat la vârsta de 8 ani şi a domnit 31 de ani la Ierusalim (2 Cronici 34:1).

Iosia (648-609 î.Hr.) nu l-a cunoscut niciodată pe Ezechia, străbunicul lui, dar ei seamănă în multe aspecte ale vieţii lor. Amândoi au avut o relaţie personală strânsă cu Dumnezeu şi sunt lăudaţi pentru aceasta. (Vezi 1 Împăraţi 18:5-6 [Ezechia] şi 23:25 [Iosia].) Ambii au fost reformatori pasionaţi, făcând eforturi uriaşe pentru a-şi conduce poporul înapoi la Dumnezeu. Amândoi au fost exemple extraordinare ale ascultării de Dumnezeu în mijlocul unor împăraţi cu conştiinţe întunecate, care păreau a se întrece reciproc în neascultare şi rău.

Deşi Amon, tatăl, şi Manase, bunicul lui Iosia au fost extrem de răi, viaţa lui este un exemplu al dorinţei lui Dumnezeu de a oferi o călăuzire continuă celor care sunt gata să asculte de El. Încă de la vârsta de 16 ani Iosia a înţeles că exista o boală spirituală în ţara sa. În ţară idolii răsăreau mai repede decât culturile! Într-un sens, Iosia a început să-L caute pe Dumnezeu distrugând şi îndepărtând tot ce îşi dădea seama că nu face parte din închinarea ce trebuia adusă singurului Dumnezeu adevărat. În acest timp, a fost redescoperit Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel intenţiile împăratului şi puterea revelaţiei scrise a lui Dumnezeu au fost puse împreună.

Când i s-a citit cartea Legii lui Dumnezeu, Iosia a fost şocat, s-a speriat şi s-a smerit. Şi-a dat seama că exista o mare diferenţă între eforturile sale de a-şi conduce poporul la Dumnezeu şi aşteptările pe care le avea Dumnezeu de la poporul Său ales. A fost copleşit de sfinţenia lui Dumnezeu şi a încercat imediat să-şi aducă poporul la acea sfinţenie. Oamenii au răspuns acestor eforturi, însă Biblia ne arată clar că închinarea lor reînnoită înaintea lui Dumnezeu a fost mai mult din respect pentru Iosia decât din înţelegerea personală a propriei vinovăţii înaintea lui Dumnezeu.

Cum ai descrie relaţia ta cu Dumnezeu? Pe ce se bazează eforturile tale privitoare la viaţa de sfinţenie? Pe dorinţa de a fi acceptat de un lider de care îţi place sau care este popular? Sau eşti şi tu, la fel ca Iosia, profund smerit de Cuvântul lui Dumnezeu, înţelegând că există o mare diferenţă între viaţa ta şi felul de viaţă pe care îl aşteaptă Dumnezeu, dându-ţi seama de marea ta nevoie de a fi curăţit şi reînnoit de El? Nici intenţiile bune şi nici chiar reformele nu sunt suficiente. Doar ascultarea smerită este plăcută lui Dumnezeu. Tu trebuie să permiţi Cuvântului lui Dumnezeu să te smerească într adevăr şi să-ţi schimbe viaţa.

Verset de memorat:

„Înainte de Iosia, n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată Legea lui Moise; şi chiar după el, n-a fost niciunul ca el.”
(2 Împăraţi 23:25).

– Ionel Socaciu

Varianta Cornilescu aici.
Varianta NTR aici.

Comments

comments